Obiective turistice

Obiective turistice aflate în apropiere

Peștera Scărișoara


Ghețarul de la Scărișoara adapostește cel mai mare ghețar subteran din România. De aici îi vine și numele de Ghețar iar Scărișoara vine de la comuna Scărișoara situată 16 km mai jos, de care aparținea administrativ în vremea cănd a fost botezată. Acum aparține de comunei Gârda de Sus, județul Alba.

Drumul spre peșteră pornește din comuna Gărda de Sus, situată pe valea Ariesului Mare la 32 km amonte de Câmpeni (pe DN75). Din centrul comunei se desprinde drumul carosabil de pe Gârda Seacă pe care se ajunge, după aproximativ 1km, la gura Vaii Ordâncușa. De aici există trei variante. Prima este poteca turistică marcata cu cruce roșie, care mai întâi trce prin cătrumul Mununa și după un traseu de 10 km, ajunge la Peștera Scărișoara. Cea de a doua variantă este drumul asfaltat de pe valea Ordâncușei, de 23 km. care duce până în cătunul Ghețar. Ultima și cea mai nouă variantă este pe Valea Gârda Seacă. La 2 km de la gura Urdâncușei pornește un drum forestier prin Mununa pâna la Ghețar lung de 12 km. Peștera este localizată la 46°29′23″N, 22°48′35″E.

Sursa: Wikipedia

Cheile Albacului


Situată în apropierea localităţii Albac, rezervaţia naturală Cheile Albacului se întind pe aproximativ 35 de hectare. Cheile sunt opera râului Arieşul Mare care a erodat calcarele dolomitice şi cuarţitele dând naştere unui sector de chei deosebit de pitoresc.

Sunt cele mai impresionante chei de pe intreg cursul Ariesului, localizat la limita dintre cele doua comune Scarisoara si Albac. Denumite in trecut "Cheile de la Zugai", recunoscute acum si sub numele de "Cheile Ariesului"

In prezent sunt considerate rezervatie naturala, aceasta cuprinzand foarte multe cavitati subterane. Cea mai lunga pestera din zona este Huda Oarba, masoara 132 m si este situata in versantul stang al vaii Valceaua. Cea de a doua ca lungime este pestera de la Calea Dudesti, iar cea de-a treia, Avenul de la Trifon. Lungi de 4 km, aceste chei impresioneaza prin inaltimea peretilor, prin portiunile inguste si repezi prin care raul si-a croit vadul.

Calcarele si dolomitele dispuse in paturi de sute de metri grosime strajuiesc soseaua nationala care face legatura intre judetele Alba si Bihor. Din peretii cheilor tasnesc izbucuri ale caror ape coboara galagioase si grabite in Aries. In zona din stanga raului vine singurul sau afluent din aval de Garda de Sus pana la Albac, Valea Stearpa.

Sursa: www.helloromania.eu

Cheile Ordâncuşei


Cheile Ordâncuşei se întind pe o lungime de 2,5 km pe valea Ordâncuşa, afluent de stânga al Gârdei Seci. Drumul ce urcă pe valea Ordâncuşa este străjuit de pereţi de calcar înalţi care se îngustează atât de mult, încât şoseaua trece peste patru poduri de beton ce ocupă toată lăţimea văii. Pereţii calcaroşi găzduiesc multe peşteri, grote şi portaluri. Aici se găsesc 70 de peşteri, grote şi portaluri.

Cascada Vârciorog


Cascada Vârciorog este situata in perimetrul comunei Arieşeni in apropiere de localitatea Vanvuceşti la o altitudine de 1090 m. Un drum forestier de circa 4 km ne conduce la cascada Vârciorog de la drumul national 75, unde exista si un indicator. Pe tot drumul de-a lungul vai Vârciorog (afluent al raului Alb) suntem insotiti de marcajul punct galben care duce la cascada.

Cascada in sine are o inaltime de 15 metrii fiind de o frumusete deosebita mai ales la ape mari. In apropiere exista si o veche galerie de mina parasita.

Sursa: Ropedia

Peștera Vârtop


Pestera Vartop este situata in judetul Alba, in Muntii Bihorului, in imediata apropiere a catunului Casa de Piatra, la o altitudine de 1200 metri.

Pestera si-a luat numele de la platoul pe care este situata, platoul Vartop. Asa numitele „vartoape” reprezinta adancituri care sunt specifice zonelor carstice. In partea interioara a pesterii se afla un bloc de gheata  ce are un volum de 1600 metri cubi.
Pestera Vartop nu are dimensiuni foarte mari, avand o lungime de doar 340 metri, fiind dezvoltata in calcare din jurasicul superior. Intrarea in pestera se face printr-un culoar cu o latime de 15 m si o inaltime de 5 m. De aici se intra in „Sala Ghetarului”, ce are o lungime de 70 de metri, aici aflandu-se sectorul cu gheata. Prin aceasta sala se face trecerea in „Sala Domului”, unde turistii pot vedea un dom festonat cu gururi, dar si impresionantele draperii de pe tavan. Din aceasta sala se intra in „Sala Minunilor”, unde se gasesc numeroase stalactite, scurgeri parietale, stalagmite, coralite, gururi, etc. De aici se intra in ultima sala, „Sala Mare” care se intinde pe o lungime ce depaseste 100 de metri. In aceasta sala se pot admira stalactite, coralite, draperii, domuri stalagmitice, coloane, baldachine, gururi festonate, cristale de calcit si multe alte formatiuni rezultate din depunerile calcaroase.

Sursa: www.romaniaturistica.com